Un mit povesteste cum Soarele a coborât pe
Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o si a închis-o în palatul lui. Atunci
păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă si veselie, si lumea
întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr
curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat
palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă.
Tânărul a învins creatura si a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer
si iarasi a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii si-au recăpătat
veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe
care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr
fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei —
vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinsteste memoria tânărului
curajos legând cu o ată două flori: una albă, alta rosie. Culoarea rosie simbolizează
dragostea către frumos si aminteste de curajul tânărului, iar cea albă este a
ghiocelului, prima floare a primăverii.
În prezent, mărtisorul este purtat întreaga lună martie,
după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va
aduce belsug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva isi pune o dorintă în
timp ce atârnă mărtisorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare
parte a satelor României si Moldovei, pomii sunt împodobiti de mărtisoare.
Sursa: ro.wikipedia.org
